TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CIUPERCILOR PLUROTUS PE BUSTENI DE LEMN

Speciile recomandate sunt cele de foioase: plop, arin, fag, arțar, carpen, ulm, frasin, preferabil speciile cu esenţă tare deoarece fructifică un număr mai mare de ani (max. 5). Coniferele nu sunt potrivite pentru cultivarea ciupercilor Pleurotus deoarece răşinile conţinute de acestea nu permit dezvoltarea miceliului.    Deoarece ciupercile se hrănesc în principal cu lemn bogat în sevă,  buştenii vor fi selectaţi în aşa fel încât  zonele de lemn cu sevă să fie mai mari decât inima lemnului. Zona mai deschisă la culoare şi situată în imediata apropiere a cojii este lemnul cu sevă. Zona mai închisă la culoare situată în centrul buşteanului se numeşte inima lemnului. O cantitate mică de lemn cu sevă va produce o cantitate mai mică de ciuperci.
 Tăierea: arborii vor fi doborâţi în timpul sezonului rece, când coaja este strânsă pe lemn şi trunchiul este plin de sevă şi substanţe hrănitoare, înainte ca acestea să fie consumate de muguri. Copacii doborâţi vor rămâne nefasonaţi şi nesecţionaţi, la umbră, până înainte cu câteva zile de inoculare. Cultivatorii cu experienţă porţionează buştenii în bucăţi de 20 cm lungime cu câteva zile înainte de inoculare permiţând lemnului să atingă umiditatea de 38-42%, propice inoculării. Dacă arborii au fost doborâţi după înmugurire este necesar ca între momentul doborârii şi cel al fasonării şi inoculării să existe un interval de minim 3 săptămâni pentru a se inactiva substanţele inhibitoare, antifungice, conţinute în mod natural de lemnul intrat deja în vegetaţie. Lemnul trebuie să aibă coaja intactă.
  Incubarea: buştenii inoculaţi se vor depozita în zone umbroase şi umede, unde vor fi acoperiţi cu folie de plastic . Ori de câte ori este nevoie, se vor face udări moderate pentru a menţine umiditatea buştenilor. Incubarea poate dura câteva luni, până în toamnă.    Dacă incubarea se realizează în încăperi, încercaţi să menţineţi temperatura ambientală între 15 şi 20ºC. Variaţii mari de temperatură au ca rezultat un risc mare de infestare cu mucegaiuri. Dacă apar pete de mucegai verde, albastru sau negru, se aplică fungicizi, cum ar fi Benlate”, pe pată.
  Îngroparea: buştenii colonizaţi de miceliu aderă aderă puternic unii de alţii; colonizarea totală dureză cca. 4-6 luni. Atunci ei sunt gata să fructifice. Mutaţi-i în locul desemnat pentru acest scop. Locaţia aleasă trebuie să beneficieze de umbră pe tot parcursul zilei. Ei pot fructifica aşezaţi pe sol sau îngropaţi în nisip. Varianta îngropată este cea recomandată fiindcă nisipul împiedică uscarea acestora. Separaţi fiecare felie de buştean şi îngropaţi-o lăsând afară 10-20% din lungimea ei. Între buşteni se vor lăsa spaţii de cca. 10-15 cm. Zona unde se îngroapă, se recomandă să fie mai înaltă decât restul terenului. Între şirurile de buşteni (cu lăţimea de 1 m) se lasă un culoar de 50 cm, situat sub nivelul solului în care sunt îngropaţi buştenii, pentru un bun drenaj al apei. După îngropare buştenii se vor acoperi cu pânze pentru umbrire.
 Fructificarea : Menţineţi umiditatea buştenilor şi al solului prin udare. Cea mai recomandată este metoda de irigare prin aspersiune, cu picături cât mai fine. Veţi observa apariţia ciupercilor la suprafaţa superioară a buştenilor, între coajă şi lemn. Îndepărtaţi pânza de acoperire şi creşteţi cantitatea de apă folosită la udare. Opriţi irigarea cu 1 sau 2 zile înainte de recoltare. După recoltare curăţaţi resturile de ciupercă rămase pe lemn şi menţineţi umiditatea. În circa 15-20 zile vor fructifica din nou dacă temperatura mediului ambiant este propice (15-22ºC). Menținerea umidității buștenilor este esențială pe tot parcursul anului (mai puțin iarna) pentru a păstra miceliul viabil, chiar dacă temperaturile mai ridicate din vară împiedică apariția ciupercilor. Buștenii vor produce ciuperci timp de 3-5 ani, funcție de lemnul utilizat, cantitățile recoltate scăzând odată cu trecerea timpului.
    În sezonul rece acoperiţi buştenii cu folie de plastic, primăvara aceasta urmând a fi îndepărtată, reluându-se procedurile.